Raportul ONU dezvăluie calea către reducerea cu 80% până în 2040
Potrivit unui nou raport al Programului ONU pentru Mediu (UNEP), este posibil să se reducă poluarea cu plastic cu 80% până în 2040 prin politici profunde și schimbări de piață folosind tehnologiile existente. Raportul, intitulat"Închiderea robinetului: cum poate lumea să pună capăt poluării cu plastic și să creeze o economie circulară,"subliniază amploarea schimbărilor necesare pentru a aborda poluarea cu plastic și pentru a trece la o economie circulară.
Pentru a obține o reducere cu 80% a poluării cu plastic până în 2040, raportul evidențiază trei schimbări esențiale ale pieței: reutilizarea, reciclarea și reorientarea și diversificarea produselor. Promovarea opțiunilor de reutilizare, cum ar fi sticlele reîncărcabile, dozatoarele în vrac, sistemele de depozit-retur și sistemele de preluare a ambalajelor ar putea reduce poluarea cu plastic cu 30% până în 2040. În plus, creșterea materialelor plastice reciclabile din punct de vedere economic de la 21% la 50% ar putea duce la o reducere suplimentară de 20% a poluării cu plastic. În cele din urmă, înlocuirea produselor precum ambalajele din plastic, pliculețele și articolele la pachet cu alternative realizate din materiale precum hârtie sau materiale compostabile ar putea contribui la o scădere suplimentară cu 17% a poluării cu plastic.
Cu toate acestea, chiar și cu aceste măsuri, se estimează că aproximativ 100 de milioane de tone metrice de plastic din produse de unică folosință și de scurtă durată vor trebui gestionate anual până în 2040, împreună cu moștenirea semnificativă a poluării existente cu plastic. Raportul sugerează abordarea acestei probleme prin implementarea standardelor de proiectare și siguranță pentru eliminarea deșeurilor de plastic nereciclabile și responsabilizarea producătorilor pentru produsele care elimină microplastice.
Tranziția către o economie circulară și adoptarea măsurilor propuse în raport ar putea avea ca rezultat beneficii semnificative. Se estimează că această schimbare ar duce la economii de 1,27 trilioane USD, luând în considerare costurile și veniturile din reciclare. În plus, 3,25 trilioane USD ar putea fi economisite prin evitarea externalităților, cum ar fi riscurile pentru sănătate, schimbările climatice, poluarea aerului, degradarea ecosistemului marin și costurile legate de litigii. În plus, această tranziție ar putea crea o creștere netă de 700.000 de locuri de muncă până în 2040, în principal în țările cu venituri mici, îmbunătățind semnificativ mijloacele de trai a milioane de lucrători din medii informale.
Deși costurile de investiție pentru modificările sistemice recomandate sunt semnificative, ele sunt mai mici decât costurile de menținere a status quo-ului. Se estimează că investițiile necesare s-ar ridica la 65 miliarde USD pe an, față de 113 miliarde USD pe an fără aceste modificări. O mare parte din această finanțare ar putea fi mobilizată prin redirecționarea investițiilor planificate pentru noi unități de producție care nu mai sunt necesare din cauza necesarului redus de materiale sau prin implementarea unei taxe pe producția de plastic virgin pentru a sprijini infrastructura circulară necesară. Cu toate acestea, este esențial să acționăm prompt, deoarece o întârziere de cinci ani ar putea duce la o creștere cu 80 de milioane de tone metrice a poluării cu plastic până în 2040.
Costurile operaționale reprezintă cele mai mari cheltuieli atât într-o economie de aruncat, cât și într-o economie circulară. Prin implementarea reglementărilor pentru a se asigura că materialele plastice sunt proiectate pentru circularitate, schemele de responsabilitate extinsă a producătorului (EPR) pot acoperi aceste costuri operaționale solicitând producătorilor să finanțeze colectarea, reciclarea și eliminarea responsabilă a produselor din plastic.
Politicile convenite la nivel internațional pot ajuta la depășirea limitărilor planificării naționale și a acțiunilor de afaceri, promovează o economie globală circulară prosperă a materialelor plastice, deblochează oportunități de afaceri și creează locuri de muncă. Aceste politici pot include criterii convenite pentru interzicerea anumitor produse din plastic, stabilirea unei baze de cunoștințe transfrontaliere, definirea standardelor minime de funcționare pentru schemele EPR și implementarea altor standarde relevante.
Raportul recomandă includerea unui cadru fiscal global în politicile internaționale pentru a echita condițiile de concurență pentru materialele reciclate, pentru a crea economii de scară pentru soluții durabile și pentru a stabili sisteme de monitorizare și mecanisme de finanțare.
Factorii politici sunt încurajați să adopte o abordare integrată care combină instrumente de reglementare și politici de-a lungul ciclului de viață pentru a sprijini obiectivul de transformare a economiei. De exemplu, regulile de proiectare care promovează reciclabilitatea economică pot fi combinate cu obiective pentru încorporarea conținutului reciclat și stimulente fiscale pentru instalațiile de reciclare.
